miercuri, 31 august 2016

Scenetă


  Ne pregătim pentru vizită la alți colegi de-ai noștri! Printre altele, dorim să "punem în scenă" poezia aceasta. Am citit-o în jurnalul organizației de pionieri din școala mea! O vecină, Silvia Hoajă, era "șăfa" iar sora mea Sica era pe-acolo, responsabilă nu știu cum! Jurnalul era superb, un caiet imens, mai mare decât "studențescul" de mai târziu, cu coperți cartonate îmbrăcate în mătase roșie, dictando... Era plin de poezii, glume, desene, caricaturi...
  Acolo am citit "În țara lui Mură-n gură", din care mai știu două strofe, acolo am citit catrene gen :

Într-o seară-ntunecoasă
Soarele lucea pe cer
Iară eu cu barca-n casă
Mă plimbam ca un boier

ori

Un țânțar milionar
Venea de la potcovar
Și se văita cât putea
Că-i scosese o măsea!

  Boon! De acolo e și poezia, din care mai știam prima și ultima strofă! Acum, de dimineață, am sunat-o pe soră-mea Mery din Slobozia și, după cincisprezece minute, scriam după dictare!



Moșul și baba

Într-un ajun de sărbătoare,
Pe când întregul sat dormea,
O babă sta pe lângă plită
Și tot gătea, și tot cocea.

Sufla un vânt cumplit, de iarnă,
Ușa-n perete s-a izbit.
Moșul rosti:
         - Închide ușa,
Închide-o, babo, că mi-e frig!

- Eee, asta-i, vezi? De ușă-mi arde
Când scot plăcinta din cuptor!
Să stea deschisă, pentru mine,
Și pân’ la anul viitor!

Și uite-așa, din vorbă-n vorbă,
Ajung mai-mai la-ncăierare
Dar iaca, moșul dibuiește,
Cumva, o cale de-mpăcare:

 - Știi ce? Hai să tăcem o țâră,
(îndeamnă el, blajin, mătușa)
Și care primul o vorbi –
Acela să închidă ușa!

Trecu un ceas, trecură două,
În clasă liniștea domnea…
De mult se stinse focu-n sobă,
Pe zid ceasornicul bătea.

Deodată sună miezul nopții!
Dar ușa… tot nu s-a-ncuiat!
Prin bezna nopții, în odaie,
Doi musafiri s-au strecurat.

- Hei, zise unul dintre dânșii,
Unde-i gazda? Nu-i acasă?
Tace moșul, tace baba,
De cei doi… nici că le pasă!

Musafirii fără gazdă
Se tratează-mpărătește,
Iau friptură, iau plăcinte,
Baba stă și nu crâcnește!

La moșneag găsesc tutunul…
- Buuun!
                - Dar vin nu bem un pic?
Și-au băut pe săturate!
Moșul… a tăcut chitic!

La urmă osapeții-au plecat.
Din prag a dat unul să spună
Spre celălalt, încet și rar:
- Plăcinta lor nu fu prea bună!

- Cum, eu am copt plăcintă rea?,
N-a mai răbdat mătușa.
Din colțul său, moșul a zis:
- Închide, babo, ușa!

Vasile D.