Nu speram să fim atât de mulți, nu speram să fie așa de frumos!
O nouă colegă, doamna Mateica Elena, cu poezii frumoase și... cugirene!
Poezia de mai sus, în interpretarea autoarei!
Doamna Pașcanu a adus cărți vechi.
Doamna Emilia Muntean a citit o poezie proprie.
Privește în timp
Punctul meu de sprijin
Nu-i Pământul, nici Steaua Polară.
Este Timpul
Care mă strigă
Dinspre început,
vrând să se oprească
între ce-am vrut
și ce-a fost.
Gândul rămâne în urmă,
ca o arătură
pe câmpul nemărginit,
și-mi sângerează pe buze
ca o scânteie pe amnar,
izul unui vis neîmplinit.
Avem și "coșul cu amintiri"!
O nouă colegă, doamna Mateica Elena, cu poezii frumoase și... cugirene!
Poezia de mai sus, în interpretarea autoarei!
Doamna Pașcanu a adus cărți vechi.
Doamna Emilia Muntean a citit o poezie proprie.
Privește în timp
Punctul meu de sprijin
Nu-i Pământul, nici Steaua Polară.
Este Timpul
Care mă strigă
Dinspre început,
vrând să se oprească
între ce-am vrut
și ce-a fost.
Gândul rămâne în urmă,
ca o arătură
pe câmpul nemărginit,
și-mi sângerează pe buze
ca o scânteie pe amnar,
izul unui vis neîmplinit.
Un inceput promitator pentru cenaclu,care ar putea avea chiar numele de Cosul cu amintiri.
RăspundețiȘtergere